O Dedicaţie sensibilă pentru toate persoanele de vârsta a III-a din Clubul BuniNet: Mondial - ''Atât de fragedă''.
marți, septembrie 14, 2010
Eminescu din nou la Biblioteca Municipală ''St. L.Roth''
De când ne-am mutat într-un sediu nou, bustul lui Mihai Eminescu a stat închis într-o cameră. Am primit multe promisiuni că va fi restaurat, însă acestea au rămas doar la stadiul de poveşti pentru copii. Zilele trecute, Mihai Eminescu a revenit în Holul Bibliotecii Municipale ''St. L.Roth'', datorită colegei noastre, bibliotecar Doina Florea, care a avut iniţiativa să-l picteze cu bronz şi să aranjeze soclul pe care era postat. 
Mulţumim pentru acest gest şi pentru faptul că poetul Mihai Eminescu are încă un prieten adevărat.
Mulţumim pentru acest gest şi pentru faptul că poetul Mihai Eminescu are încă un prieten adevărat.miercuri, iunie 23, 2010
Ediţiile în limbi străine ale operelor poetului Mihai Eminescu
Pentru cei interesaţi prezentăm ediţiile în limbi străine ale operelor poetului Mihai Eminescu.
Ca urmare a formaţiei sale culturale germane, primele ediţii ale Operei Eminesciene au fost realizate în limba Germană / poezii traduse în germană chiar de Regina Elisabeta a României, care l-a chemat la Palatul Peleş pe Eminescu, pentru a-l determina să colaboreze la Proiectele ei culturale, însă acesta nu a fost încântat de a face pe Poetul de Curte sş nu a beneficiat de graţiile regale. A preferat “tutela” contradictorie a lui Titu Maiorescu, care a finanţat acţiunea de editare a Poeziilor lui Eminescu, ca urmare a activităţii de la Cenaclul Junimea, de la Iaşi şi la Bucuresti, în virtutea funcţiei sale de parlamentar sau ministru al Educaţiei.
- traduceri de Lucian Blaga
- excelente studii şi traduceri au fost realizate şi de către prof. Zoe Dumitrescu Busulenga (de la Univ. Bucureşti)
In limba Franceză – există nenumarate ediţii (şi multi traducători), apărute chiar de la sfârşitul sec. XIX până acum. Printre cele mai bune apărute, în ultimii ani, sunt cele ale dnei. Prof. Paula Romanescu.
In limba Engleză – există numeroase ediţii, de asemenea, realizate atât de filologi români, din ţară (Univ. din Bucureşti şi Cluj), dar şi din SUA.
In limba Spaniolă – mai multe traduceri – Valeriu Gheorghiadi, a realizat unele dintre cele mai bune. Avem şi traduceri realizate de către marele poet spaniol Rafael Alberti – Premiul Nobel pt. Literatură, în colaborare cu soţia lui, scriitoarea Maria Teresa León (din păcate nu foarte fericită traducere), ca urmare a vizitei sale în România, cu multi ani în urmă.
In limba Portugheză – excelente traduceri realizate de către marele lusitanist român care a trăit în Portugalia, în epoca lui Carol al II-lea – Victor Buescu, care a fost prieten şi a colaborat şi cu Mircea Eliade, în timpul şederii acestuia în ţara de la marginea vestică a Europei, la malul Atlanticului. Astăzi, ambele fiice ale lui Buescu trăiesc la Lisabona, fiind emerite profesoare la Universidade Nova din Lisabona.
In limba Italiană – traduceri de Eta Boeriu, Nina Façon (profesoare la Catedra de Italiana a Universităţii Bucureşti) şi de către reputaţi profesori şi traducători italieni şi romani, de-a lungul timpului – Geo Vasile, printre altţi sş studii ale reputatului prof. Italianist, Şeful Catedrei de Italiană de la Universitatea Bucuresti, Alexandru Balaci.
In limba Hindi – traduceri şi studii realizate de foarte cunoscuta cercetatoare Amita Bhose
In limba Chineză – realizate fie de către lectori Chinezi prezenţi în România de-a lungul timpului, fie de către foşti studenţi chinezi, aflaţi la studii în ţara noastră.
In limba Japoneză – realizate atât de către traducatori români, cât şi de către japonezi. Un exemplar de lux, editat în România, cu Luceafărul eminescian i-a fost dăruit Impărătesei Japoniei în 1998 de către Biblioteca Naţională a României
In limba Arabă – traduceri şi studii realizate de către Grete Tartler, binecunoscut filolog Germanist, Hispanist şi Arabist (al Universităţii din Bucureşti) şi fosta Directoare a Centrului Cultural Român de la Copenhaga / Danemarca, cu ani în urmă.
In limba Maghiară – traduceri multe, cele mai bune fiind realizate de Ady Endre, marele poet maghiar.
O interesanta ediţie bibliografică cu Opera Eminesciană tradusă în limbi străine (excelentă pt. edititţile în limba maghiară şi germană), alături de frumoase medalii şi ex-libris-uri au fost realizate, acum 15 ani, de către prof. Constantin Mălinaş, fost director al Bibliotecii Judeţene Bihor şi Inspector Şef al Direcţiei Judeţene de Cultură.
In limba Esperanto – ediţie apărută la Timişoara, Ed. Mirton, în 2001, în care cele mai multe poezii sunt traduse de către prof. Clasicist Constantin Dominte, autorul principal al Dictţonarelor Esperanto – Român sş Roman – Esperanto (secretar de redacţie – Jenel Marin), apărut la Bucuresti, Tip. Univ. Bucureşti, 1979.
La Steaua = Al Stelo
Luceafarul = La Verspertel
Soneto = Soneto
Există nenumărate ediţii şi în multe alte limbi străine : suedeză, daneză, finlandeză, albaneză, greacă, sârbă, bulgară, rusă, poloneză, georgiană, armeană, turcă şi altele.
Material prezentat în emisiunea Tatianei Albu la Radio Mediaş 725 în 12 ianuarie 2010 de către Antonela Sofia Barbu, de la ora 20.00.
- traduceri de Lucian Blaga
- excelente studii şi traduceri au fost realizate şi de către prof. Zoe Dumitrescu Busulenga (de la Univ. Bucureşti)
In limba Franceză – există nenumarate ediţii (şi multi traducători), apărute chiar de la sfârşitul sec. XIX până acum. Printre cele mai bune apărute, în ultimii ani, sunt cele ale dnei. Prof. Paula Romanescu.
In limba Engleză – există numeroase ediţii, de asemenea, realizate atât de filologi români, din ţară (Univ. din Bucureşti şi Cluj), dar şi din SUA.
In limba Spaniolă – mai multe traduceri – Valeriu Gheorghiadi, a realizat unele dintre cele mai bune. Avem şi traduceri realizate de către marele poet spaniol Rafael Alberti – Premiul Nobel pt. Literatură, în colaborare cu soţia lui, scriitoarea Maria Teresa León (din păcate nu foarte fericită traducere), ca urmare a vizitei sale în România, cu multi ani în urmă.
In limba Portugheză – excelente traduceri realizate de către marele lusitanist român care a trăit în Portugalia, în epoca lui Carol al II-lea – Victor Buescu, care a fost prieten şi a colaborat şi cu Mircea Eliade, în timpul şederii acestuia în ţara de la marginea vestică a Europei, la malul Atlanticului. Astăzi, ambele fiice ale lui Buescu trăiesc la Lisabona, fiind emerite profesoare la Universidade Nova din Lisabona.
In limba Italiană – traduceri de Eta Boeriu, Nina Façon (profesoare la Catedra de Italiana a Universităţii Bucureşti) şi de către reputaţi profesori şi traducători italieni şi romani, de-a lungul timpului – Geo Vasile, printre altţi sş studii ale reputatului prof. Italianist, Şeful Catedrei de Italiană de la Universitatea Bucuresti, Alexandru Balaci.
In limba Hindi – traduceri şi studii realizate de foarte cunoscuta cercetatoare Amita Bhose
In limba Chineză – realizate fie de către lectori Chinezi prezenţi în România de-a lungul timpului, fie de către foşti studenţi chinezi, aflaţi la studii în ţara noastră.
In limba Japoneză – realizate atât de către traducatori români, cât şi de către japonezi. Un exemplar de lux, editat în România, cu Luceafărul eminescian i-a fost dăruit Impărătesei Japoniei în 1998 de către Biblioteca Naţională a României
In limba Arabă – traduceri şi studii realizate de către Grete Tartler, binecunoscut filolog Germanist, Hispanist şi Arabist (al Universităţii din Bucureşti) şi fosta Directoare a Centrului Cultural Român de la Copenhaga / Danemarca, cu ani în urmă.
In limba Maghiară – traduceri multe, cele mai bune fiind realizate de Ady Endre, marele poet maghiar.
O interesanta ediţie bibliografică cu Opera Eminesciană tradusă în limbi străine (excelentă pt. edititţile în limba maghiară şi germană), alături de frumoase medalii şi ex-libris-uri au fost realizate, acum 15 ani, de către prof. Constantin Mălinaş, fost director al Bibliotecii Judeţene Bihor şi Inspector Şef al Direcţiei Judeţene de Cultură.
In limba Esperanto – ediţie apărută la Timişoara, Ed. Mirton, în 2001, în care cele mai multe poezii sunt traduse de către prof. Clasicist Constantin Dominte, autorul principal al Dictţonarelor Esperanto – Român sş Roman – Esperanto (secretar de redacţie – Jenel Marin), apărut la Bucuresti, Tip. Univ. Bucureşti, 1979.
La Steaua = Al Stelo
Luceafarul = La Verspertel
Soneto = Soneto
Există nenumărate ediţii şi în multe alte limbi străine : suedeză, daneză, finlandeză, albaneză, greacă, sârbă, bulgară, rusă, poloneză, georgiană, armeană, turcă şi altele.
Material prezentat în emisiunea Tatianei Albu la Radio Mediaş 725 în 12 ianuarie 2010 de către Antonela Sofia Barbu, de la ora 20.00.
luni, iunie 21, 2010
joi, iunie 17, 2010
Consilierul Gheorghiu Alexandru ne scrie...
"Vă mulţumesc foarte mult că sunt printre colaboratorii D-voastră, şi ca iubitor de Eminescu, vreau să mă alătur iniţiativelor demarate de Serviciul de Cultură al Primăriei, mai ales ca în vâltoarea evenimentelor cotidiene în care lumea este lipsită de liniştea poeziei eminesciene, este necesar să ne amintim de Eminescu, să punem o floare şi să citim o poezie la monumentele dedicate poetului.
Poate generaţia tânără va coborî fruntea cu mai multă evlavie în faţa acestui titan al poeziei mondiale şi astfel vor fi mai buni şi mai oameni. Ca om în vârstă, primind mail-ul D-voastră am trăit un arc peste timp când licean fiind poezia lui Eminescu mi-a luminat paşii spre prima iubire, spre primul sentiment revoluţionar, spre dragostea de natură şi de patrie, spre umanitate, mi-a inspirat prima rima încercată la o anumită vârstă de orice adolescent, într-un cuvânt mi-a deschis calea spre umanitate.
Vă felicit pentru iniţiativă, şi dacă activitatea aceasta atrage spre Eminescu măcar un tânăr pe care-l desprinde pentru un moment de "violenţa" cotidiană tot este un mare câştig, deoarece acel tânăr va atrage şi alţi tineri şi va fi recunoscător peste ani că ceva l-a apropiat de Eminescu. Vă doresc mult succes!"
Consilier Gheorghiu AlexandruPe blogul lui Vasile Antipa
'' Prins cu foarte mult evenimente, era să uit de un moment extrem de important de astăzi. Mă refer la împlinirea a 121 de ani de la moartea poetului-nepereche, Mihai Eminescu. Acest moment nu putea să treacă nemarcat de cei de la bibliotecă, despre care am numai cuvinte de laudă pentru toate manifestările pe care le organizează.
Biblioteca Municipală din oraşul nostru a demarat împreună cu Muzeul de Istorie din Blaj şi Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu un proiect cu titlul „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu”. Tot astăzi au fost depuse flori la bustul din parcul din faţa şcolii generale „Mihai Eminescu”, iar la sediul bibliotecii a fost prezentată o expoziţie de carte la secţia pentru adulţi. Vă recomand cu căldură să treceţi pragul bibliotecii pentru a vedea această expoziţie. De asemenea, dacă încă nu aţi făcut-o, deşi sunt convins că foarte mulţi dintre voi a trebuit să învăţaţi măcar o poezie de-a lui Eminescu, ar fi foarte bine să citiţi măcar una dintre bijuteriile Poetului Naţional.''
sursa http://vasile-antipa.blogspot.com
Biblioteca Municipală din oraşul nostru a demarat împreună cu Muzeul de Istorie din Blaj şi Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu un proiect cu titlul „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu”. Tot astăzi au fost depuse flori la bustul din parcul din faţa şcolii generale „Mihai Eminescu”, iar la sediul bibliotecii a fost prezentată o expoziţie de carte la secţia pentru adulţi. Vă recomand cu căldură să treceţi pragul bibliotecii pentru a vedea această expoziţie. De asemenea, dacă încă nu aţi făcut-o, deşi sunt convins că foarte mulţi dintre voi a trebuit să învăţaţi măcar o poezie de-a lui Eminescu, ar fi foarte bine să citiţi măcar una dintre bijuteriile Poetului Naţional.''
sursa http://vasile-antipa.blogspot.com
miercuri, iunie 16, 2010
"Pe urmele paşilor lui Eminescu" la Sibiu
Proiectul "Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu" s-a desfăşurat în trei oraşe: Sibiu, Blaj şi Mediaş.Tinerii din Sibiu, citind poezii în Parcul Sub Arini, persoanelor întâlnite în drumul lor spre statuia poetului Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu – prilej de sărbătoare
Mihai Eminescu – prilej de sărbătoare
de Alexandra CHEŞCU
Copiii de la mai multe şcoli şi grădiniţe din Sibiu şi-au amintit în 15 iunie, de Mihai Eminescu. Poetul a fost sărbătorit la Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu în cadrul mai multor manifestări care au început la ora 10 şi au fost organizate de Serviciul Carte pentru Copii şi Tineret. Cei mai tineri dintre cititori au aflat ieri mai multe despre popasul la Sibiu al poetului naţional, după care au făcut o incursiune în opera eminesciană, prin intermediul poeziilor citite şi recitate de ei. Ora 11 a comprimat mai multe spaţii de cultură, pentru că atât la Biblioteca Astra, cât şi la bibliotecile din Mediaş şi Blaj, s-a păstrat un moment de reculegere în memoria lui Eminescu.
Cultura a coborât în stradă
Cultura a coborât în stradă începând cu ora 12, pentru că participanţii la eveniment i-au atras pe sibieni şi pe turişti într-un iureş al poeziilor eminesciene. Micuţii au străbătut un traseu cuprins între strada Mitropoliei, Biserica Romano-Catolică, până la statuia lui Eminescu din Parcul Sub Arini, unde le-au povestit trecătorilor despre poetul naţional, dar nu oricum, ci prin intermediul scrierilor sale. "A fost superb şi toţi cei care au fost invitaţi să recite, turişti din ţară şi din străinătate, ne-au felicitat pentru iniţiativă", a spus Cornelia Cramarenco, şeful Serviciului Carte pentru Copii şi Tineret al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu.
Cenaclu la puterea Junior
Evenimentul dedicat lui Eminescu a coincis cu lansarea Cercului de lectură „ASTRA Junior” la Biblioteca Astra, căruia sunt aşteptaţi să i se alăture copiii talentaţi din judeţul Sibiu.
Activitatea cercului şi creaţiile micuţilor, între care poezie şi proză scurtă, vor prinde formă, urmând a fi aşezate în Revista de creaţie literară "Astra Junior". La rândul său, Biblioteca Municipală „St. L. Roth” Mediaş se alătură iniţiativei. Astfel, începând din 17 iunie, în fiecare zi de joi, pe toată perioada vacanţei, la Mediaş, copiii pot participa la cercul care se desfăşoară între orele 13-14. În cadrul acestor cercuri organizate atât la Sibiu, cât şi la Mediaş vor avea loc exerciţii de imaginaţie, ateliere de creaţie literară, ore de lectură.
Înscrierile se fac la adresele de email: corneliacramarenco09@yahoo.com, persoană de contact Cornelia Cramarenco – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu sau serviciul.cultura.spectacol@gmail.com, persoană de contact Antonela Sofia Barbu – Biblioteca Municipală „St. L. Roth” Mediaş.
Cultura a coborât în stradă
Cultura a coborât în stradă începând cu ora 12, pentru că participanţii la eveniment i-au atras pe sibieni şi pe turişti într-un iureş al poeziilor eminesciene. Micuţii au străbătut un traseu cuprins între strada Mitropoliei, Biserica Romano-Catolică, până la statuia lui Eminescu din Parcul Sub Arini, unde le-au povestit trecătorilor despre poetul naţional, dar nu oricum, ci prin intermediul scrierilor sale. "A fost superb şi toţi cei care au fost invitaţi să recite, turişti din ţară şi din străinătate, ne-au felicitat pentru iniţiativă", a spus Cornelia Cramarenco, şeful Serviciului Carte pentru Copii şi Tineret al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu.
Cenaclu la puterea Junior
Evenimentul dedicat lui Eminescu a coincis cu lansarea Cercului de lectură „ASTRA Junior” la Biblioteca Astra, căruia sunt aşteptaţi să i se alăture copiii talentaţi din judeţul Sibiu.
Activitatea cercului şi creaţiile micuţilor, între care poezie şi proză scurtă, vor prinde formă, urmând a fi aşezate în Revista de creaţie literară "Astra Junior". La rândul său, Biblioteca Municipală „St. L. Roth” Mediaş se alătură iniţiativei. Astfel, începând din 17 iunie, în fiecare zi de joi, pe toată perioada vacanţei, la Mediaş, copiii pot participa la cercul care se desfăşoară între orele 13-14. În cadrul acestor cercuri organizate atât la Sibiu, cât şi la Mediaş vor avea loc exerciţii de imaginaţie, ateliere de creaţie literară, ore de lectură.
Înscrierile se fac la adresele de email: corneliacramarenco09@yahoo.com, persoană de contact Cornelia Cramarenco – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu sau serviciul.cultura.spectacol@gmail.com, persoană de contact Antonela Sofia Barbu – Biblioteca Municipală „St. L. Roth” Mediaş.
marți, iunie 15, 2010
Proiectul „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu”
Cercul de lectură "ASTRA Junior" a reunit elevi din Sibiu, Blaj şi Mediaş într-o acţiune comună "Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu", astăzi 15 iunie 2010, comemorându-se 121 de ani de la moartea poetului.
Elevele Bughiu Doris, Egyed Beatrice, Georgiana Stroia, Denisa Boar din Mediaş, însoţite de Daniela Lupu, referent şi Antonela Sofia Barbu, manager de proiect au ţinut un moment de reculegere la Biblioteca Municipală "St. L.Roth", au vizitat expoziţia de carte realizată la Secţia de împrumut pentru adulţi şi s-au deplasat la ora 12.00 pe traseul: Piaţa Regele Ferdinand I - Biserica Catolică Unită cu Roma - Şcoala Mihai Eminescu şi Parcul "Mihai Eminescu" , depunând flori la bustul lui Mihai Eminescu.
25 de medieşeni au răspuns întrebărilor adresate despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi au primit fluturaşi cu poezii din lirica eminesciană.
În urma proiectului desfăşurat în cele trei oraşe, se va crea un blog "Prietenii lui Mihai Eminescu" ce va conţine fotografii, scrisori, fragmente din opera şi viaţa poetului.
Cercul de lectură "ASTRA Junior" este iniţiat de Biblioteca Judeţeană "ASTRA" Sibiu şi este susţinut de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publcie din România, filiala Sibiu şi Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din Mediaş.
Elevele Bughiu Doris, Egyed Beatrice, Georgiana Stroia, Denisa Boar din Mediaş, însoţite de Daniela Lupu, referent şi Antonela Sofia Barbu, manager de proiect au ţinut un moment de reculegere la Biblioteca Municipală "St. L.Roth", au vizitat expoziţia de carte realizată la Secţia de împrumut pentru adulţi şi s-au deplasat la ora 12.00 pe traseul: Piaţa Regele Ferdinand I - Biserica Catolică Unită cu Roma - Şcoala Mihai Eminescu şi Parcul "Mihai Eminescu" , depunând flori la bustul lui Mihai Eminescu.
25 de medieşeni au răspuns întrebărilor adresate despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi au primit fluturaşi cu poezii din lirica eminesciană.
În urma proiectului desfăşurat în cele trei oraşe, se va crea un blog "Prietenii lui Mihai Eminescu" ce va conţine fotografii, scrisori, fragmente din opera şi viaţa poetului.
Cercul de lectură "ASTRA Junior" este iniţiat de Biblioteca Judeţeană "ASTRA" Sibiu şi este susţinut de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publcie din România, filiala Sibiu şi Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din Mediaş.
Prietenii lui Mihai Eminescu
în oraş, în Mediaş
1.Ioniţă Ion , 54 ani
2.Grigorie Muntean, 72 ani
3.Constantenec Corneliu Eugen, 23 ani
4.Oprean D., prf. , 55 ani
5.Băcilă Johanna, 73 ani
6.Ciufudean Gh., 56 ani
7.Emil Deliman, 42 ani
8.Angelika Brandsch, 39 ani
9.Dăian Paula, 19 ani
10.Codoi Ana – Petronela, 42 ani
11.Vandor Ioan, 61 ani
12.Dan Vasile, 58 ani
13.Boar Denisa, 16 ani
14.Liana Wiener, 27 ani
15.Mazilu Aurel, 64 ani
16.Stoica Maria, 50 ani
17.Antonela Sofia Barbu, 37 ani
18.Băcilă Bogdan, 19 ani
19.Iuga Adriana, 23 ani
20.Stroia Monica, 41 ani
21.Micu Claudiu, 34 ani
22.Daniela Lupu, 30 ani
23.Zămăcău Tamara, 18 ani
24.Iakab Iulia, 45 ani
25.Anonim, 41 ani
27.Coman Emilia, 36 ani
28.Boldea Mihail, 63 ani
29.Boldea Rodica, 57 ani
30.Bughiu Nicolae Cristian, 36 ani
1.Povară Ana, 29 ani
2.Pintican Ana Maria, 26 ani
3.Bughiu Mihaela Doris, 12 ani
4.Egyed Beatrice, 10 ani
6.Antal Anna, 14 ani
8.Cosma Iulia, 11 ani
9.Cindrea Sorana, 38 ani
10.
11.Serban Betina, 18 ani
12.Holerga Daniela, 18 ani
13.Panes Daniel, 27 ani
14.Holerga Adina, 20 ani
1. Potor Casandra, 12 ani
2. Milcu Teodora, 13 ani
3. Dumitrean Cătălina, 13 ani
Utile despre Mihai Eminescu
poezii si creatii artistice din opera eminesciana. Institutul de memorie culturala
poezii
inregistrari audio, fotografii, poezii
http://www.mihai-eminescu.net/
despre Eminescu
fotografii , audiobook, un site ce merita citit
http://www.versuri-si-creatii.ro/
poezii
despre Eminescu
http://www.wattremez.com/ro%20index.htm
promovarea culturii in spatiul francofon
http://en.wikipedia.org/wiki/Eminescu
despre Eminescu
Eminescu şi Blajul
Eminescologia a consacrat (sa spun definitiv?) locul Blajului in opera si viata lui Eminescu. Poetul insusi numise Blajul orasul in care s-a nascut constiinta nationala a romanilor". A fost acolo in 1866 (si nu in 1863 cum a acreditat cinevA), 1-a evocat in Geniu pustiu si, tot de Blaj, se leaga aparitia, in 1891, a odiosului pamflet antieminescian scris de parintele Grama, profesor la Blaj. Despre acest episod caracteristic din existenta lui Eminescu a scris recent o carte informata si densa Ion Buzasi, statornic exeget al vietii spirituale transilvane. Cartea e foarte utila pentru ca, dincolo de ipoteze si clarificari, readuce in circuit vechi documente care, din 1891 (cazul dosarului GramA) sau 1914 (popasul lui Eminescu la BlaJ) au devenit efectiv piese rare de istorie literara.
Primul lucru de interes in cartea pe care o comentez e, desigur, episodul popasului blajean din 1866 al poetului. Pe la inceputul veacului, istoricul literar Ion -Scurtu, interesat de viata lui Eminescu, a facut insistent apel catre supravietuitorii acelui episod sa faca marturisiri scriptice in presa. Apelul a gasit ascultare. in 1914 Elie Daianu le-a adunat si publicat intr-o brosura. Ce-i drept, aceste marturii difera in detalii si, uneori, sunt contrazicatoare. Dar mai toti atesta popasul lui Eminescu in vara lui 1866 in Mica Roma". intrebarea e, desigur, ce 1-a indemnat pe tanarul poet de 16 ani sa vina la Blaj. Opiniile sunt, si azi, contradictorii. Una dintre ele inclina spre ipoteza, cam luminista, ca poetul, dupa ce istovise de citit biblioteca lui Aron Pumnul, legand, intre timp, gimnaziul cernautean de gard, s-a decis sa cunoasca intreg pamantul romanesc, incepand cu Ardealul.
Si nu era Blajul centrul spiritual transilvanean? A luat deci drumul prin Vatra Dornei si incet, cand pe jos, cand cu trasura unor studenti", a ajuns la Blaj, dupa unii in iunie, dupa alti in iulie-august, stand aici, pe unde apuca, pana in toamna. Alte puncte de vedere, pe care le-as numi mai realiste, afirma ca Eminescu venise in Blaj cu gandul de a-si da examene, eventual pentru doi ani de scoala, pentru a ajunge dincolo de clasa a doua gimnaziala, unde ramasese la Cernauti. Unul dintre acesti martori (lacob OneA) a afirmat chiar ca Eminescu s-ar fi prezentat la un examen scris la limba elina, dar, lasat singur in clasa de catre profesor, a ramas, dupa o ora, cu pagina alba, dascalul gasindu-1 in lacrimi. Calinescu a crezut in aceasta marturie si a folosit-o in vestita sa Viata lui Mi hai Eminescu. Si eu inclin sa cred in aceasta ratiune a popasului blajean al poetului care, invapaiat, credea ca aici, printre frati, va gas-i intelegere si isi va putea salta studiile poticnite. Se intampla insa ca in revistele scolare ale orasului nu s-a descoperit - desi s-a cautat - inscrierea poetului nici ca scolar ordinar, nici extraordinar. Mai sta in picioare, in fala acestei realitati, versiunea cu examenul de clina? Sa li fost acest episod unul de proba, inainte de a se inscrie ca scolar si constatand esecul sa fi renuntat?
Toate ipotezele sunt posibile Dar socot ca venirea lui Eminescu la Blaj trebuie numaidecat pusa in legatura cu situatia sa scolara suferinda Mai toti memorialistii vorbesc de frumusetea orientala a poetului (brunet. par mare, buze plinE), de neglijenta sa vestimentara, de traiul c apucate, asteptand sa-i vina bani de la parintele sau. De aici. din Blaj, sau din Dej, a scris lui Iosif Vulcan la ..Familia", continuand colaborarea. Tinerii scolari il pretuiau iiiull pentru cunostintele sale, evidente in discutii, si pentru aura de po> l publicat in Familia". Tot aici a aflat, din relatarile colcgiloi. despre momente din revolutia din 1848 in Transilvania. recreate, apoi, prin trairile personajului fonia Nour din denia pustiu. Durata acestui moment blajean c greu de apreciat. memorialistii indicandu-1 intre trei saptamani si (rci-palru luni. Oricum, durata suficienta pentru a-I fi incalzit sufleteste pe poci. Celalalt segment blajean nu mai face parte din biografia poetului, ci din ceea ce se numeste receptarea operei sale lirice. Desi unele manuale alcatuite de profesori blajeni (unul c din 1888) recomandau, in sectiunea de antologie, poezii ale lui Eminescu, semnalizand o buna receptare. in 1891 se produce episodul pamfletului antieminescian si antijunimist al canonicului Grama. Pamfletul a aparut, nesemnat, in foiletonul ziarului Unirea" si in acelasi an, in volum. Dar loata lumea a stiut ca autorul e profesorul canonic Al. Grama. care era fondatorul si redactorul gazetei Unirea". Pamfletul, de o stupida rca-vointa. obtuz estetic pana la refuz, n-are egal in receptarea poeziei eminesciene. Cum aceasta brosura din 1891, c. de multa vreme. o raritate bibliografica, dl Ion Buzasi are buna initiativa de a-1 reproduce. Mai intai Grama articuleaza enormitatea ca revista Convorbiri literare" ii publica poeziile pentru ca poetul se adaptase sistemului lingvistic al Junimii (Grama o numeste noua directie") si se facuse interpretul, in lirica, al filosofici germane (Kant, SchopenhaueR), draga lui Maiorescu. Impunerea lui Eminescu, ca poet de prima marime, s-a produs dupa imbolnavirea sa si, mai ales, dupa antologia alcatuita de Maiorescu, aparuta in 1884. E, poate, singura observatie valabila din acest monstruos pamflet. in comparatie cu Alecsandri si Andrei Muresanu, Eminescu - crede Grama - n-a fost nici geniu si nici barem poet". ii reproseaza lui Gherea ca in Studii critice s-a coborat a consacra o ampla analiza unei nulitati literare ca Eminescu". De fapt, poetul in toate n-a intampinat nimic, absolut nimic alta decat simtul sexual sub forma de amor si un urat de lume sub forma pesimismului lui Schopenhauer".
Eminescu a fost obsedat numai de iubirea carnala, ocolind celelalte ipostaze ale sentimentului de iubire - Iubirea de patrie, iubirea de natiune, iubirea idealului, iubirea libertatii, iubirea virtutii si alte cate genii de iubire inaltatoare de inima ce le intampina omul prin poetii clasici, ai tuturor popoarelor sunt deplin eschise (excluse, n.n.) din scrierile lui Eminescu, ca si cum ar fi pentru el o planta exotica, necunoscuta la Eminescu nice dupa nume". Aici ignoranta si reaua-credinta ale lui Grama ating paroxismul. Sa admitem ca nu citise Timpul" si nu cunostea proza politica eminesciana, dar patriotismul poetului e evident si in cateva poeme din editia princeps (singura pe care se bizuia canonicul blajeaN). E vorba, de pilda, de Scrisoarea (SatirA) I sau Doina. Surd la toate, canonicul Grama ocolea adevarul pentru a conchide ca tot cuprinsul poeziilor lui Eminescu este monstruos. De o parte pesimismul lui Schopenhauer iar de cealalta parte iubirea sexuala sau erotismul desfigurat si mutilat de loviturile pesimismului, o specie de Ianus cu doua fete infricosate". Exista marturii ca opacitatea stupida a pamfletului lui Grama a gasit ecou in epoca, in vechiul regat. A inaltat exclamatii entuziaste nimeni altul decat Al. Macedonski. Autorul nefericitei epigrame antieminesciene din 1883, despre care exegetii lui Macedonski au afirmat ca e un accident (unii au negat chiar paternitatea macedonskiana), fara consecinte, a recidivat cu ocazia aparitiei obtuzei brosuri a lui Grama. Dl Ion Buzasi face bine ca reproduce scrisoarea lui Macedonski catre Grama, datata 1 decembrie 1891, din care as cita acest pasaj: V-a fost rezervat sa fiti dincolo de Carpati singurul care sa nu se inchine minciunei. Eu aceasta glorioasa onoare o am aici. N-a fost ultragiu care sa nu mi se fi aruncat din aceasta cauza. Ceva mai mult. Eminescu nu a fost ridicat decat spre a ma zdrobi pe mine si curentul antigerman reprezentat prin revista Literatorul" (1880-1890)". Istoria literara pastreaza, adesea, intacta memoria, in documente, a disputelor de altadata.
Un alt capitol al cartii d-lui Buzasi e intitulat Eminescu si oamenii Blajului", atent, cuprinzator si util, ca, de altfel, intregul volum. Sa mai spun ca aceasta exegeza a d-lui Ion Buzasi apare la Editura Iriana, prin stradania a doi poeti transilvani, cu dragoste pioasa pentru Blajul istoric, d-nii Ion Brad si Ion Horea. Sa le multumim pentru fapta de cultura savarsita.
Sursa
(http://www.autorii.com/)
Primul lucru de interes in cartea pe care o comentez e, desigur, episodul popasului blajean din 1866 al poetului. Pe la inceputul veacului, istoricul literar Ion -Scurtu, interesat de viata lui Eminescu, a facut insistent apel catre supravietuitorii acelui episod sa faca marturisiri scriptice in presa. Apelul a gasit ascultare. in 1914 Elie Daianu le-a adunat si publicat intr-o brosura. Ce-i drept, aceste marturii difera in detalii si, uneori, sunt contrazicatoare. Dar mai toti atesta popasul lui Eminescu in vara lui 1866 in Mica Roma". intrebarea e, desigur, ce 1-a indemnat pe tanarul poet de 16 ani sa vina la Blaj. Opiniile sunt, si azi, contradictorii. Una dintre ele inclina spre ipoteza, cam luminista, ca poetul, dupa ce istovise de citit biblioteca lui Aron Pumnul, legand, intre timp, gimnaziul cernautean de gard, s-a decis sa cunoasca intreg pamantul romanesc, incepand cu Ardealul.
Si nu era Blajul centrul spiritual transilvanean? A luat deci drumul prin Vatra Dornei si incet, cand pe jos, cand cu trasura unor studenti", a ajuns la Blaj, dupa unii in iunie, dupa alti in iulie-august, stand aici, pe unde apuca, pana in toamna. Alte puncte de vedere, pe care le-as numi mai realiste, afirma ca Eminescu venise in Blaj cu gandul de a-si da examene, eventual pentru doi ani de scoala, pentru a ajunge dincolo de clasa a doua gimnaziala, unde ramasese la Cernauti. Unul dintre acesti martori (lacob OneA) a afirmat chiar ca Eminescu s-ar fi prezentat la un examen scris la limba elina, dar, lasat singur in clasa de catre profesor, a ramas, dupa o ora, cu pagina alba, dascalul gasindu-1 in lacrimi. Calinescu a crezut in aceasta marturie si a folosit-o in vestita sa Viata lui Mi hai Eminescu. Si eu inclin sa cred in aceasta ratiune a popasului blajean al poetului care, invapaiat, credea ca aici, printre frati, va gas-i intelegere si isi va putea salta studiile poticnite. Se intampla insa ca in revistele scolare ale orasului nu s-a descoperit - desi s-a cautat - inscrierea poetului nici ca scolar ordinar, nici extraordinar. Mai sta in picioare, in fala acestei realitati, versiunea cu examenul de clina? Sa li fost acest episod unul de proba, inainte de a se inscrie ca scolar si constatand esecul sa fi renuntat?
Toate ipotezele sunt posibile Dar socot ca venirea lui Eminescu la Blaj trebuie numaidecat pusa in legatura cu situatia sa scolara suferinda Mai toti memorialistii vorbesc de frumusetea orientala a poetului (brunet. par mare, buze plinE), de neglijenta sa vestimentara, de traiul c apucate, asteptand sa-i vina bani de la parintele sau. De aici. din Blaj, sau din Dej, a scris lui Iosif Vulcan la ..Familia", continuand colaborarea. Tinerii scolari il pretuiau iiiull pentru cunostintele sale, evidente in discutii, si pentru aura de po> l publicat in Familia". Tot aici a aflat, din relatarile colcgiloi. despre momente din revolutia din 1848 in Transilvania. recreate, apoi, prin trairile personajului fonia Nour din denia pustiu. Durata acestui moment blajean c greu de apreciat. memorialistii indicandu-1 intre trei saptamani si (rci-palru luni. Oricum, durata suficienta pentru a-I fi incalzit sufleteste pe poci. Celalalt segment blajean nu mai face parte din biografia poetului, ci din ceea ce se numeste receptarea operei sale lirice. Desi unele manuale alcatuite de profesori blajeni (unul c din 1888) recomandau, in sectiunea de antologie, poezii ale lui Eminescu, semnalizand o buna receptare. in 1891 se produce episodul pamfletului antieminescian si antijunimist al canonicului Grama. Pamfletul a aparut, nesemnat, in foiletonul ziarului Unirea" si in acelasi an, in volum. Dar loata lumea a stiut ca autorul e profesorul canonic Al. Grama. care era fondatorul si redactorul gazetei Unirea". Pamfletul, de o stupida rca-vointa. obtuz estetic pana la refuz, n-are egal in receptarea poeziei eminesciene. Cum aceasta brosura din 1891, c. de multa vreme. o raritate bibliografica, dl Ion Buzasi are buna initiativa de a-1 reproduce. Mai intai Grama articuleaza enormitatea ca revista Convorbiri literare" ii publica poeziile pentru ca poetul se adaptase sistemului lingvistic al Junimii (Grama o numeste noua directie") si se facuse interpretul, in lirica, al filosofici germane (Kant, SchopenhaueR), draga lui Maiorescu. Impunerea lui Eminescu, ca poet de prima marime, s-a produs dupa imbolnavirea sa si, mai ales, dupa antologia alcatuita de Maiorescu, aparuta in 1884. E, poate, singura observatie valabila din acest monstruos pamflet. in comparatie cu Alecsandri si Andrei Muresanu, Eminescu - crede Grama - n-a fost nici geniu si nici barem poet". ii reproseaza lui Gherea ca in Studii critice s-a coborat a consacra o ampla analiza unei nulitati literare ca Eminescu". De fapt, poetul in toate n-a intampinat nimic, absolut nimic alta decat simtul sexual sub forma de amor si un urat de lume sub forma pesimismului lui Schopenhauer".
Eminescu a fost obsedat numai de iubirea carnala, ocolind celelalte ipostaze ale sentimentului de iubire - Iubirea de patrie, iubirea de natiune, iubirea idealului, iubirea libertatii, iubirea virtutii si alte cate genii de iubire inaltatoare de inima ce le intampina omul prin poetii clasici, ai tuturor popoarelor sunt deplin eschise (excluse, n.n.) din scrierile lui Eminescu, ca si cum ar fi pentru el o planta exotica, necunoscuta la Eminescu nice dupa nume". Aici ignoranta si reaua-credinta ale lui Grama ating paroxismul. Sa admitem ca nu citise Timpul" si nu cunostea proza politica eminesciana, dar patriotismul poetului e evident si in cateva poeme din editia princeps (singura pe care se bizuia canonicul blajeaN). E vorba, de pilda, de Scrisoarea (SatirA) I sau Doina. Surd la toate, canonicul Grama ocolea adevarul pentru a conchide ca tot cuprinsul poeziilor lui Eminescu este monstruos. De o parte pesimismul lui Schopenhauer iar de cealalta parte iubirea sexuala sau erotismul desfigurat si mutilat de loviturile pesimismului, o specie de Ianus cu doua fete infricosate". Exista marturii ca opacitatea stupida a pamfletului lui Grama a gasit ecou in epoca, in vechiul regat. A inaltat exclamatii entuziaste nimeni altul decat Al. Macedonski. Autorul nefericitei epigrame antieminesciene din 1883, despre care exegetii lui Macedonski au afirmat ca e un accident (unii au negat chiar paternitatea macedonskiana), fara consecinte, a recidivat cu ocazia aparitiei obtuzei brosuri a lui Grama. Dl Ion Buzasi face bine ca reproduce scrisoarea lui Macedonski catre Grama, datata 1 decembrie 1891, din care as cita acest pasaj: V-a fost rezervat sa fiti dincolo de Carpati singurul care sa nu se inchine minciunei. Eu aceasta glorioasa onoare o am aici. N-a fost ultragiu care sa nu mi se fi aruncat din aceasta cauza. Ceva mai mult. Eminescu nu a fost ridicat decat spre a ma zdrobi pe mine si curentul antigerman reprezentat prin revista Literatorul" (1880-1890)". Istoria literara pastreaza, adesea, intacta memoria, in documente, a disputelor de altadata.
Un alt capitol al cartii d-lui Buzasi e intitulat Eminescu si oamenii Blajului", atent, cuprinzator si util, ca, de altfel, intregul volum. Sa mai spun ca aceasta exegeza a d-lui Ion Buzasi apare la Editura Iriana, prin stradania a doi poeti transilvani, cu dragoste pioasa pentru Blajul istoric, d-nii Ion Brad si Ion Horea. Sa le multumim pentru fapta de cultura savarsita.
Sursa
(http://www.autorii.com/)
Ştiaţi că...Mihai Eminescu
1. Ştiaţi că...
În anul 1850, la 15 ianuarie se naşte la Botoşani, Mihai, ca al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici (1812-1884) şi al Ralucăi, născută Iuraşcu (1816-1876) ?
1.Da.
2.Nu.
2. Ştiaţi că...
În anul 1865, la 15 martie, Mihai Eminescu demisionează din postul de copist pe care-l ocupă la Comitetul permanent al judeţului Botoşani. Însoţeşte trupa teatrală Fanny Tardini-Vladicescu - toamna revenind la Cernauţi şi instalându-se în casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar?
1.Da.
2.Nu.
3. Ştiaţi că...
În anul 1867 , Mihai Eminescu a fost actor şi sufleor în trupa lui Iorgu Caragiale din Bucureşti ?
1. Da.
2. Nu.
4. Ştiaţi că...
Poetul însuşi numise Blajul oraşul în care s-a născut conştiinţa naţională a românilor". A fost acolo în 1866, 1-a evocat în Geniu pustiu ?
1. Da.
2. Nu.
5. Ştiaţi că...
În anul 1873, Mihai Eminescu urmează în continuare cursuri de filosofie, istorie şi economie politică la Universitatea din Berlin?
1. Da.
2. Nu.
6. Ştiaţi că...
În anul 1885, Mihai Eminescu petrece vara in localitatea Liman, lângă Odesa. Toamna i se încredinţează postul de subbibliotecar la Biblioteca Universităţii din Iaşi.
1. Da.
2. Nu.
7. Ştiaţi că...
În anul 1887, Mihai Eminescu părăseşte ospiciul şi se duce la Botoşani, la sora sa Harieta. Oraşul îi votează un ajutor de 120 lei lunar. Pleacă la băile din Halle. Parlamentul îi votează o pensie de 250 lei lunar.
1. Da.
2. Nu.
8.Ştiaţi că...
Călătorul care vine dinspre Târnăveni catre Blaj e întâmpinat pe Hulă, dealul ce veghează urbea, de un tei batrân sub a cărui coroană auzi adesea şoptindu-se versuri ? Acesta este Teiul lui Eminescu, poetul care în 1866, oprindu-se în acest loc şi desfăcând braţele pentru a îmbrăţisa orăşelul de unde a răsărit soarele românismului, avea să exclame: "Te salut din inimă, Mică Romă!"
1. Da.
2. Nu.
9. Ştiaţi că...
Proiectul „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu” se desfăşoară în cele trei oraşe Sibiu – Blaj – Mediaş, de la orele 10.00, respectiv 11.00 şi 12.00, iar la 11.00 se va păstra un moment de reculegere „In Memoriam Mihai Eminescu” ?
1. Da.
2. Nu.
10. Ştiaţi că...
În anul 1889, Mihai Eminescu moare la 15 iunie, ora 3 dimineaţa, în urma unei sincope şi este înmormântat sâmbătă 17 iunie la cimitirul Bellu din Bucuresti ?
1. Da.
2. Nu.
În anul 1850, la 15 ianuarie se naşte la Botoşani, Mihai, ca al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici (1812-1884) şi al Ralucăi, născută Iuraşcu (1816-1876) ?
1.Da.
2.Nu.
2. Ştiaţi că...
În anul 1865, la 15 martie, Mihai Eminescu demisionează din postul de copist pe care-l ocupă la Comitetul permanent al judeţului Botoşani. Însoţeşte trupa teatrală Fanny Tardini-Vladicescu - toamna revenind la Cernauţi şi instalându-se în casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar?
1.Da.
2.Nu.
3. Ştiaţi că...
În anul 1867 , Mihai Eminescu a fost actor şi sufleor în trupa lui Iorgu Caragiale din Bucureşti ?
1. Da.
2. Nu.
4. Ştiaţi că...
Poetul însuşi numise Blajul oraşul în care s-a născut conştiinţa naţională a românilor". A fost acolo în 1866, 1-a evocat în Geniu pustiu ?
1. Da.
2. Nu.
5. Ştiaţi că...
În anul 1873, Mihai Eminescu urmează în continuare cursuri de filosofie, istorie şi economie politică la Universitatea din Berlin?
1. Da.
2. Nu.
6. Ştiaţi că...
În anul 1885, Mihai Eminescu petrece vara in localitatea Liman, lângă Odesa. Toamna i se încredinţează postul de subbibliotecar la Biblioteca Universităţii din Iaşi.
1. Da.
2. Nu.
7. Ştiaţi că...
În anul 1887, Mihai Eminescu părăseşte ospiciul şi se duce la Botoşani, la sora sa Harieta. Oraşul îi votează un ajutor de 120 lei lunar. Pleacă la băile din Halle. Parlamentul îi votează o pensie de 250 lei lunar.
1. Da.
2. Nu.
8.Ştiaţi că...
Călătorul care vine dinspre Târnăveni catre Blaj e întâmpinat pe Hulă, dealul ce veghează urbea, de un tei batrân sub a cărui coroană auzi adesea şoptindu-se versuri ? Acesta este Teiul lui Eminescu, poetul care în 1866, oprindu-se în acest loc şi desfăcând braţele pentru a îmbrăţisa orăşelul de unde a răsărit soarele românismului, avea să exclame: "Te salut din inimă, Mică Romă!"
1. Da.
2. Nu.
9. Ştiaţi că...
Proiectul „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu” se desfăşoară în cele trei oraşe Sibiu – Blaj – Mediaş, de la orele 10.00, respectiv 11.00 şi 12.00, iar la 11.00 se va păstra un moment de reculegere „In Memoriam Mihai Eminescu” ?
1. Da.
2. Nu.
10. Ştiaţi că...
În anul 1889, Mihai Eminescu moare la 15 iunie, ora 3 dimineaţa, în urma unei sincope şi este înmormântat sâmbătă 17 iunie la cimitirul Bellu din Bucuresti ?
1. Da.
2. Nu.
Eminescu ne uneşte la Bibliotecă
Mihai Eminescu va fi sărbătorit în acest an, într-un mod mai special în data de 15 iunie 2010, la Mediaş. În cadrul Proiectului „Mai aproape de părinţi”, cei 30 de copii implicaţi în acest proiect, atât din mediul rural, cât şi urban, vor recomanda prin email cititorilor Bibliotecii Municipale „St. L.Roth” şi ai Bibliotecii Judeţene „ASTRA” Sibiu, câte o poezie.
Elevii îndrumaţi de doamnele Antonela Sofia Barbu, manager în cadrul Proiectului „Mai aproape de părinţi” şi Cornelia Cramarenco – şef serviciu la Secţia Copii şi Tineret din cadrul Bibliotecii Judeţene „ASTRA” Sibiu au realizat şi o prezentare în PowerPoint pe care o vor rula la sediul Bibliotecii din Sibiu, respectiv sediul Bibliotecii Municipale „St. L.Roth” din Mediaş, în data de 15 iunie 2010, de la ora 14.00.
În cadrul acestui proiect vor fi premiate în data de 17 iunie 2010,ora 11.00, la cele două sedii ale bibliotecilor din Mediaş şi Sibiu, cele mai frumoase emailuri, pe care tinerii le vor primi de la cititori, în cadrul unui dialog pe internet, cu tema „ Scrisoare către Mihai Eminescu”.
„Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu” Traseul Sibiu – Blaj –Mediaş
Cercul de lectură „ASTRA Junior” va uni tinerii din trei localităţi: Sibiu, Blaj şi Mediaş în cadrul Proiectului „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu”, ce se va desfăşura în data de 15 iunie 2010. Prietenii lui Mihai Eminescu din Sibiu, Blaj şi Mediaş sunt invitaţi să se înscrie la această manifestare, până în data de 14 iunie 2010, la sediul celor trei instituţii implicate: Biblioteca Judeţeană „ASTRA” Sibiu, Muzeul de Istorie Blaj şi Biblioteca Municipală „St. L.Roth” din Mediaş.
În cadrul acestui eveniment, tinerii vor citi poezii din opera eminesciană persoanelor întâlnite “Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu” şi vor adresa câteva întrebări despre viaţa lui Mihai Eminescu.
Un grup de elevi din Sibiu, coordonaţi de şef serviciu Cornelia Cramarenco vor porni la ora 10.00, din faţa Bibliotecii Judeţene „ASTRA” Sibiu, Corpul B pe traseul: Strada Mitropoliei – Biserica Romano – Catolică – Şcoala Mihai Eminescu – Parcul Sub Arini.
La ora 11.00, acţiunea se va desfăşura cu un grup de elevi din Blaj, coordonaţi de muzeograf Emil Comşa din cadrul Muzeului de Istorie pe traseul Institutul Teologic Greco – Catolic, Muzeul de Istorie Blaj – Teiul lui Eminescu din Dealul Hulii.În Mediaş, la ora 12.00, elevii coordonaţi de şef serviciu Antonela Sofia Barbu din cadrul Direcţiei Municipale pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret se vor deplasa din faţa Bibliotecii Municipale „St. L.Roth” pe traseul: Piaţa Regele Ferdinand I – Biserica Greco Catolică unită cu Roma - Şcoala Mihai Eminescu şi Parcul unde este amplasat bustul lui Mihai Eminescu.
La ora 11.00 toţi cei implicaţi în Proiectul iniţiat de şef serviciu Cornelia Cramarenco „Pe urmele paşilor lui Mihai Eminescu” vor ţine un moment de reculegere In Memoriam Mihai Eminescu.
În urma acestor acţiuni se va crea un blog cu „Prietenii lui Mihai Eminescu” ce va conţine fotografii, scrisori, fragmente din opera şi viaţa autorului.
Cercul de lectură „ASTRA” Junior este susţinut de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, filiala Sibiu şi Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din Mediaş.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
